Traditii non-religioase de Paste

Pastele este o sarbatoare veche, insa ceea ce foarte multi nu stiu este ca are o vechime chiar mai mare decat crestinismul. Sub alt nume, cu un alt scop, traditiile Pastelui existau cu mult inainte de asocierea lor cu Rastignirea si Invierea Domnului.

La evrei, Pastele era sarbatoarea eliberarii lor din robie. In cu totul alta forma si din alte motive, Europa sarbatorea la randul ei acest eveniment. Saxonii celebrau in acest moment al anului revenirea primaverii. Era astfel venerata zeita primaverii si a fertilitatii, Eastre. Misionarii crestini au reusit sa converteasca populatia saxona doar asociind Invierea lui Iisus cu vechile traditii si transformand numele deja existent, Eastre (cuvantul englezesc pentru Paste este “Easter”).

Si Iepurasul de Paste isi are originile in acelasi set de festivitati Eastre. Simbolul zeitei pagane era iepurele, care se inmultea rapid si evidentia cel mai bine fertilitatea. Germanii au fost cei care au raspandit legenda Iepurasului de Pasti care lasa oua pentru copii. Chiar si egiptenii si persanii colorau oua in timpul propriilor festivaluri de primavara.

Schimbul de oua de Paste era si el deja vechi cand a fost asociat cu crestinismul si sarbatoarea Pastelui. Oul este simbolul renasterii, al noului si al vietii noi in mai multe culturi. Initial, se daruiau oua invelite in foite aurite (de catre cei mai bogati) sau fierte impreuna cu anumite plante ori frunze, pentru a li se da diferite culori. Dupa asocierea dintre acestea si Paste, consumul de oua in perioada postului a fost interzis. La fel, puii de gaina au devenit simbolul vietii noi, cu inceputul ei, motiv pentru care au fost adoptati ca traditie de Paste.

Mai exista inca obiceiuri care nu tin neaparat de religie in sine, cam in toata Europa, cu diferente mai mult sau mai putin semnificative in functie de cultura.

De exemplu, in tarile nordice (Scandinavia) vopsitul oualor este in continuare practicat. In dimineata de Pasti, copiii, costumati in vrajitori, colinda pentru a primi dulciuri in schimbul unor ramurele de matisor. Traditia aceasta reprezinta un amestec intre cea initiala scandinava si cea crestina. Se mai obisnuieste asezarea unor crengute de mesteacan in vaze si decorarea lor cu pene colorate sau cu alte mici ornamente.

O particularitate exista in Norvegia. In afara de schiatul traditional si de vopsitul oualor, se obisnuieste dezlegarea enigmelor. Aceasta traditie merge de la publicarea de astfel de enigme in reviste sau difuzarea lor la televizor, precum si a filmelor cu mistere, stil Agatha Christie, pana la publicarea de noi carti. La fel de popular este si jocul numit Yahtzee, un joc de zaruri, bazat atat pe noroc, cat si pe logica.

Britanicii au pastrat foarte putine traditii. Se obisnuia si la ei decorarea oualor si realizarea unei placinte asemanatoare cu pasca. Din acestea, in momentul de fata a ramas doar schimbul de oua de ciocolata in ziua de duminica.

O traditie care a devenit foarte populara in Statele Unite este decorarea oualor de Pasti sambata seara, de catre toata familia. Parintii le ascund apoi, in casa sau in gradina, iar duminica dimineata copiii le cauta, adunandu-le intr-un cosulet. In Australia exista acelasi obicei, dar cu oua de ciocolata. Dupa-amiaza, dupa slujba religioasa, se fac mici petreceri in familie sau intre prieteni.

Un obicei interesant exista in zona insulelor Bermude, unde se inalta zmeie de Pasti; acestea simbolizeaza si Inaltarea lui Iisus. Zmeiele sunt construite atat de adulti, cat si de copii, iar inaltarea lor in duminica de Pasti este o mare bucurie mai ales pentru cei din urma.

In Belgia a circulat multa vreme legenda ca, in ziua de sambata, clopotele sunt plecate la Roma. In consecinta, se mai numeste si “Stille Zaterdag” (“Sambata Tacuta”) datorita faptului ca nicaieri nu bat clopotele.

Franta are o traditie similara, ce poarta numele de “les cloches de Paques”. Clopotele nu mai bat incepand cu Joia Patimilor, cea dintai zi a patimilor lui Iisus. Reprezinta un semn de doliu. Conform legendei, clopotele se intorc duminica dimineata, cu ouale de Paste, pe care le impart pe drum copiilor.

Olanda si Germania au un obicei comun, de a aprinde focuri in duminica Pastelui, la apusul soarelui. Tot la ei s-a dezvoltat obiceiul de a se lasa darurile pentru copii intr-un cosulet. La inceput era vorba mai ales de tot felul de alimente interzise in post.

Un obicei mai putin obisnuit exista in Europa Centrala. Se confectioneaza un fel de mici bice, ornate cu panglici colorate. In dimineata de Paste, barbatii lovesc usor femeile cu aceste obiecte; este o lovitura simbolica si intentia nu este sa se provoace durere. Legenda spune ca femeile isi pastreaza astfel sanatatea si frumusetea pe parcursul intregului an. Este in acelasi timp si un semn al atractiei. Femeile care nu au primit aceasta atentie se pot simti ofensate. Mai exista obiceiul ca femeile sa ofere un ou colorat sau o mica suma de bani, daca au fost astfel apreciate.

O alta traditie este sa se arunce cu apa rece; dimineata, este privilegiul barbatilor, iar femeile isi pot lua revansa dupa-amiaza sau a doua zi, cand e randul lor sa faca acelasi lucru. In Ungaria se mai inlocuieste apa simpla cu apa parfumata sau chiar cu putin parfum.

Si la noi, in unele zone, si in alte tari se mai obisnuieste aprinderea unor focuri in noaptea de duminica, in jurul carora se povestesc legende sau patimile lui Iisus. Inainte erau aprinse pentru a oferi repere sufletelor mortilor, despre care se credea ca se intorc in aceasta noapte in locurile in care au trait.

Traditiile acestei perioade difera, mai mult sau mai putin, de la tara la tara sau chiar in zone diferite ale aceleiasi tari, dar, modificate sau nu, ele sunt cel mai adesea practicate cu multa bucurie – cei mai entuziasti fiind de cele mai multe ori copiii.

www.eva.ro