Valentine’s day autohton

Pentru ca isteria asta cu Vallentine’s day a atins un apogeu anul acesta, am preferat sa ma abtin de la vorbi si eu despre aceasta sarbatoare de import, pentru ca in viziunea mea, nici Drabobetele romanesc nu e cu nimic mai prejos decat sarbatoare americana, ba din contra mai incarcata de semnificatii si traditii.

Pentru inceput, Dragobetele se sarbatoreste in fiecare an pe 24 februarie, in ziua in care ortodoxia sarbatoreste Aflarea capului Sf. Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemnand ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

În această zi satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala : “Dragobetele sărută fetele”. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară. În sudul României [Mehedinti], fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit “zburătorit”, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă. Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe de zăpadă, numită “zăpada zânelor”, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste. O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.