Superstitii de Paste

Incepand cu Duminica Floriilor si continuand cu Saptamana Mare, vom intalni numeroase traditii, obiceiuri, dar si superstitii. Se spune ca ducand acasa ramuri de salcie sfintita in Duminica Intrarii in Ierusalim si punandu-le pe tocul usii, ferim casa de duhuri rele. Cele mai importante zile ale Saptamanii Patimilor sunt Joia Mare si Vinerea Seaca urmate de noaptea Invierii. Daca in primele zile ale saptamanii se face curatenie in casa si gospodariei , in Joia Mare, ziua Rastignirii, zisa si Joia Neagra, superstitia spune ca nu e bine sa dormi in aceasta zi pentru ca vei fi lenes si netrebnic tot anul. In unele zone ale tarii, in special la sate, torsul, tesutul, spalatul rufelor, sunt de rau augur. Ele trebuie facute pana in Joia Mare, pentru ca altfel, un personaj mitologic feminin, Joimarita, pedepseste fetele si femeile care fac astfel de treburi in acea zi. In Joia Mare femeile pot „umple borsul”, despre care se spune ca nu se strica tot anul. In aceeasi zi se vopsesc ouale rosii. O alta zi foarte importanta este Vinerea Mare, Vinerea Seaca sau Vinerea Neagra a Prohodului. In aceasta zi trebuie sa se tina post negru; nu se coase, nu se toarce, nu se face paine pentru ca traditia spune ca cine face asta, va orbi. Daca pui bors in Vinerea Mare, vine necuratul, se scalda in el si ti-l strica. Nu e bine sa se semene nimic in Vinerea Mare, pentru ca tot ce pui in pamant in Vinerea Seaca, se va usca sau va fi fara rod. Lumanarea cu care s-a luat Lumina de la biserica in noaptea Invierii, trebuie pastrata. Superstitia spune ca de-a lungul anului, ea poate fi aprinsa in caz de furtuna, calamitate sau necaz mare. Este buna si in caz de boala. In fine, se spune ca nu e bine sa dai de pomana oua incondeiate caci nu le primeste Dumnezeu. Despre cei care ciocnesc ouale de Paste, se spune ca se vor intalni pe lumea cealalta. Cel ce sparge oul are dreptul sa-l ia; daca celalalt refuza sa i-l dea, acesta il va manca stricat pe lumea cealalta.

Traditii regionale

In Bucovina, si numai acolo, fetele spala limba clopotului cu apa neinceputa si tot cu ea se spala in dimineata de Paste; astfel spune o superstitie ca vor fi frumoase tot anul si curtate de flacai. Tot de Paste, flacaii isi aleg un „staroste-crai”, care le judeca greselile facute de-a lungul anului. Cei vinovati sunt purtati in jurul bisericii si batuti cu vergi. In Calarasi, oamenii aduc cocosi la Inviere: cel al carui cocos canta primul in acea noapte, va fi norocos tot anul; apoi cocosii sunt dati de pomana nevoiasilor, pentru pomenirea mortilor. Se spune ca, daca in ziua de Paste, primul care-ti trece pragul este un barbat, tot anul iti va merge bine. Un alt obicei este cel al spalatului cu apa neinceputa in care s-a pus un ou rosu pentru a fi mereu sanatos si rumen in obraji, un fir de iarba verde pentru belsug in gospodarie si un banut de argint pentru spor in casa. In Transilvania este raspandit obiceiul „udatului”. Initial era facut cu apa pentru trezirea-Inviere de Paste; mai apoi el s-a transformat in udatul cu parfum si se practica in zona respectiva in special de tineri. Si nu uitati : sfintirea cosului pascal va aduce belsug, sanatate si o inima plina de dragoste.

In final nu-mi ramane decat sa va doresc ca Sfintele Sarbatori sa va inunde sufletul de pace si credinta, sa va umple casa de lumina si sa va aduca mai aproape de cei dragi, iar dupa un post atat de lung, va doresc multe oua rosii, multi cozonaci si iepurasi de ciocolata! Paste Fericit!